Mă numesc A. S. și sunt profesoară de matematică la un colegiu național din București. Doresc să vă împărtășesc câteva dintre impresiile mele despre Sanatoriul de Nevroze Predeal. Datorită beneficiilor de care m-am bucurat a devenit pentru mine o a doua casă.
Cu cațiva ani în urmă am venit în acest loc deoarece aveam o stare psihică foarte agitată care a avut ca efect îmbolnăvirea mea de o boală gravă. Toate condițiile oferite de acest loc minunat loc de recuperare m-au făcut să mă simt refacută acum.
Momentele petrecute aici au lăsat în sufletul meu o încântare și o savoare plăcute. Acestea s-au realizat deoarece terapeutul și bolnavul au participat împreună la actul vindecării. În noțiunea de terapeut i-am inclus pe: domnul doctor Vissarion Marian (cu răbdarea, dăruirea și tratamentul adecvat), doamnele asistente medicale cu competență conduse de doamna Anemaria și nu pe ultimul loc, pe cei doi profesori de gimnastică.
Excursiile și serile de dans organizate de domnul Leo, ne-au ajutat să avem o stare fizică excelentă, indiferent de vârstă.
Un rol deosebit l-a avut doamna Mariana, cum îi spunem noi cu drag, doamnei profesoare de gimnastică. Încă de dimineață ne trezește cu un cântec frumos, pe ritmurile căruia facem gimnastica de înviorare. Programul de la sală e variat și uneori, facem și lecții de dans. Acestea sunt benefice creierului și unei ținute grațioase. Un minunat exemplu, demn de urmat ni-l oferă doamna Mariana prin ținută, vestimentația modernă și atractivă, talentul cu care ne exemplifică exercițiile, fondul muzical cu inspirație ales. Mesajul transmis de d-na profesoară e că se consideră o femeie frumoasă (chiar și este). În același timp, ne îndeamnă și pe noi să ne considerăm frumoase. Dacă mai citim și poezia „Descântec de ploaie” de Ana Blandiana ajungem chiar să ne simțim frumoase. Iar după un moment de relaxare cu domnul Tony sau doamna Veronica, chiar reușim să ne înălțăm, un pic măcar, pe treptele respectului de sine, respect atât de important pentru noi.
Întreaga activitate a sanatoriului se desfășoară sub competența și înțeleapta îndrumare a doamnei manager Simona Buricea.
Zona în care se află sanatoriul, departe de vacarmul unui oraș, practic în pădure, își are importanța ei deosebită. Cum mediul ambiant exercită asupra omului influențe multiple și în primul rând, asupra sănătății, în această zonă cu vegetație montană, în atmosferă se află mai puțini agenți patogeni. Pădurea de conifere emană în aer fitonocide, substanțe care distrug microbii tuberculozei, difteriei și ai altor boli.
De apreciat este și faptul că nuanțele vegetației pot avea efecte pozitive asupra psihicului omului. Verdele calmează sistemul nervos, creează o senzație de răcoare, reduce presiunea arterială, înlătură oboseala vizuală, stimulează activitatea inimii, a plămânilor. E bine să observăm natura, iar dacă reușim și să desenăm o floare, un peisaj, efectul e cu mult mai mare. Să trăim clipa și să ne bucurăm de mesajul unui simplu desen, amintind eleganța, dar și valoarea pentru viața a tot ce ne oferă natura, manifestând prin gesturi simple respectul nostru pentru ceea ce ne oferă.
Mari beneficii de la natură îl are și creierul omului, acest sistem foarte bine construit ce a fost model pentru calculatorul electronic. Spre deosebire de calculator, creierul omului funcționează după un „cod moral”. Celulele nervoase se pot reface sau distruge. Astfel, evenimentele negative au efecte de distrugere asupra celulor creierului. Răutatea, invidia etc, fac rău în primul rând celui ce le manifestă.
Am luat creionul în mână și am transpus emoțiile și simțirile mele pe pagini albe.
Pentru că viața e ca un punct lăsat de creion pe un desen, care mâine poate fi șters și va rămâne o pată, uitată de timp, uitată de lume…